16

duminică, 3 mai 2015



Am sufletul strâmb... și pustiu, părăsit

de fiorii ce stinși stau sub pleoape,
sub ploaia amară și grea, de granit,
când visul meu plânge în noapte,
când pașii se-ntorc iar și iar în trecut,
sub coaste sfărâmate-n durere
și-n zilele gri, modelate din lut,
din lacrimi și praf stins de stele.

Port golul în mine și sub tâmplele reci
amintirea se scurge-n tăcere
legată de glezne, și-aș vrea să nu pleci,
mai stai doar o clipă în brațele mele,
zâmbește-mi din nou și spune-mi povești
ca-n serile îngropate de vreme,
când stăteai ore în șir numai să ne privești,
când târziu era încă devreme.


Iris

luni, 19 mai 2014


Tu dormi și miroși a vis, băiețelule,
și-a zâne ce se ridică noaptea în văzduh
și numără respirațiile ritmice ale norilor.
Stele ți se împletesc pe degete
și-un licurici ți s-a agățat de pleoapă
a zâmbet.  

Tu dormi și miroși a vară, băiețelule
și-a flori de soare cu bucle galbene
legate-n panglici moi de curcubee
pe care vântul își scrie șoapta zorilor
a infinit.

Tu dormi și eu miros a tine, băiețelule
a doruri ce îmi cresc pe glezne, albastru, ca de iris
atunci când clepsidra tace și
când secunda încremenește între două îmbrățișări
a așteptare.

Tu dormi...



* Mai mulți iriși înfloresc în tabel la Psi*  

De ce scriu

luni, 24 martie 2014


E întuneric și demonii dorm cu genele strânse, sub aripa nopții, peste gleznele mele. E frig și e ceață lăptoasă de sentimente îngropate prin noi sub cântec de lună plină și dans de lumini distante, stele promise pământului. E gol și stihii se împletesc între coaste îmbrăcate în amintiri zdrențuite, sfâșiate de orele ce cad peste durerile înfipte în suflet. E un destin spart prin care curge lacrima amară a timpului și e o perna umedă pe care pune capul singurătatea cu ochi triști și buze mușcate, de sânge, pentru a ascunde nodul din gat și mâinile goale, desperecheate. E o arsură fără de chip ce mi se aprinde sub tâmple și îmi transformă gândul în scrum, plutind printre sinapse, rătăcind sensul cuvintelor și-al zilelor ce se adună pe la ferestrele sufletului părăsit. E o durere mută ce curge în cuvinte, pe obraji, pe geamurile ce mă strâng în colivia lor și îmi strivesc zâmbetul. E strigăt într-o lume de surzi... de-asta scriu.


* De ce scriu ei, în tabel la Psi *

Reading me...